Hercules, cunoscut si venerat in antichitatea greco-romana si sub ipostazele Hercules Iovio sau Iovis Poles a poposit la un moment dat pe raul Cerna. In legendele romane din aceasta regiune carpatica eroul apare sub numele de Iovan Iorgovan. Dupa aceasta varianta, hidra fuge din fata lui Iovan si se refugiaza in munti undeva in zona Closanilor. Acolo, sus pe Muntele Oslea, Iovan isi incearca palosul pe o stanca uriasa ce se prabuseste formand podul de la Ponoare.
In zona Cheilor Corcoaiei sau la cheile lui Hercule cum le numesc localnicii, catre izvoarele Cernei, are loc prima lupta.Dupa ce Hercule ii taie unul dintre cele cinci capete, hidra, conform traditiei, strapunge muntele si fuge, lasand in urma sa un traseu sinuos, aceste stranii chei sapate in calcarele de pe valea Cernei, in speranta ca va ajunge sa se scalde din nou intr-unul din cele sapte izvoare termale pentru a-si reface fortele.
Dar Hercule ajunge primul, se scalda, prinde puteri si de fiecare data ii mai taie hidrei inca un cap. Drept multumire, dupa cum spun legendele, oamenii i-au cioplit aici in munte, o imensa statuie care astazi poarta numele de "bustul lui Hercule".
In acelasi mod se va desfasura lupta si la urmatorul izvor, dupa care, hidra ramasa doar cu doua capete, fuge pe valea Cernei, in jos, catre Dunare.Hercule o ajunge din urma la Toplet unde se va da cea mai grea lupta.Hidra, invinsa iarasi, fuge de la varsarea Cernei pe Dunare in sus, catre Cazane, refugiindu-se in pestera denumita astazi "Gaura cu musca", sau "Gaura cu musca columbaca". Aici hidra va fi prinsa si ucisa.
Legenda spune ca dupa uciderea hidrei, vara, inainte ca pestera sa fie inundata de apele lacului de la Portile de Fier, din ea ieseau roiuri de muste care ucideau vitele.
Legendele mai spun ca oamenii din partea locului au sculptat in piatra de la Toplet chipul lui Hercule, eroul care a invins hidra, teribilul balaur cu cinci capete.